Economie – Cursuri – Seminarii

Iunie 21, 2009

Teoriile neoindustriale privind societatea viitorului

I. Teoriile neoindustriale privind societatea viitorului

–          Indei bazate pe self service

–          Reprezentanti: J. Gershuny, A. Toffler

–          Teoriile sustin cresterea consumului de servicii prin autoconsumul de servicii prin autoconsumul de servicii. Aceasta tendinta este avantajata de aparitia unor echipamente performante. Este vorbade nevoi, de transport telefonie mobila, alimentatie, turism.

–          Cerinta de self-service este determinata si de cresterea tarifelor la servicii

–          Multi specialisti sustin ca economia actuala si cea a viitorului poate fi caracterizata ca o economie a serviciilor, tarsaturi :

  • integrarea funstiilor de servicii in toate activitatile economice
  • reconsiderarea importantei ofertei in cadrul raportului cerere/oferta in economia serviciilor. In ec serviciilor cererea continua sa aiba un rol foarte important reprezinta un mecanism de selectie a produselor pe piata
  • reconsiderarea importantei ofertei datorita problemelor legate de protectia mediului
  • cresterea riscului si a incertitudinii contrar aparentelor
  • importanta protectiei sociale.

II. Locul si rolul serviciilor in economie

  1. Sectorul tertiar si interdependentele lui in economie.

–          1930 – au inceput sa apara teoriile privind calificarea sectoriala a ec.

–          reprezentanti : A. Fischer, C. Clark, J. Forastie

Potrivit clasificarii sectoarelor deosebim :

a)    sectorul primar : agricultura, silvicultura, piscicultura, industria extractiva

b)    sectorul secundar : industria prelucratoare, constructiile

c)     sectorul tertiar : serviciile

Referitor la comportamentul ec al celor 3 sectoare, teoriile clasice sustin ca se caracterizeaza prin receptivitatea la progresul tehnic si ritmurile de crestere a productivitatii muncii

Sectorul cel mai receptiv la progresul tehnic si cu ritmurile de crestere a productivitatii cele mai mari este considerat sectorul secundar, iar cel mai putin receptiv este considerat sectorul tertiar.

PO = populatia ocupata

W = productivitatea relativa sectorul III

WIII =

Dupa 1970 economistii au evidentiat anumite limite ale clasificarii sectoriale ale ec.

a)    sfera serviciilor este mai mare decat sectorul tertiar deoarece numeroase servicii sunt realizate in industrie si agricultura

b)    comportamentul economic al sectorului tertiar s-a schimbat, progresul tehnic patrunde si in sectorul serviciilor. Din acest punct de vedere multi specialisti sustin tendinta de industrializare a serviciilor

c)     serviciile s-au diversificat foarte mult aparand si sectorul cuaternar ( informatica) sectorul «industria loisir »

Exista doua tipuri de relatii intre productia propriu zisa si …….

–          relatii organice : serviciile organizate sub forma unor compartimente din interiorul intreprinderilor producatoare de servicii internalizate (marketing, management…)

–          relatii functionale : se refera la serviciile organizate in exterioarul intreprinderii Ô servicii externalizate

In prezent se manifesta atat tendinta de internalizare cat si de externalizare. Factori :

–          costurile de productie ale serviciului

–          frecventa cererii serviciului

–          costurile de tranzactionare

Costurile de productie ale serviciului de regula favorizeaza solutia externalizarii.

Frecventa cererii – daca este mare este preferabila solutia internalizarii serviciilor

– daca este redusa este preferabila solutia externalizarii serviciilor

Costurile de tranzactionare se refera la cheltuieli pentru gasirea celui mai bun furnizor de servicii care sa raspunda nevoilor specifice ale intreprinderii pentru favorizarea internalizarii.

  1. Contributia serviciilor la cresterea economica

O buna perioada de timp serviciile au fost considerate neproductive adica neavand o contributie la cresterea ec. in prezent serviciile sunt considerate un adevarat motor al cresterii economice, contributia servicililo este preponderenta in crearea avutiei materiale.

Nu orice dezvolatre a serviciilor conduce automat la cresterea economica, astfel dpdv al contributiei la cresterea economica serviciile se impart in :

–          servicii intensive in :

  • – munca / personal
  • inteligenta

Daca sectorul serviciilor al unei tari este dominat de servicii intensive in munca aportul la cresterea ec este slab si invers. Contributia serviciilor la cresterea ec poate fi masurata cu ajutorul functiilro de productie :

  • Functia Cobb Doulgas

Y = rezultatul productiei exprimat la nivel macro ec prin PIB

A = constanta care arata raportul intre produs si factorii de productie

L = munca

K = capital

= coeficientii de elasticitate

= arata cu cate procente creste productia la cresterea cu un procent a fortei de

munca

= arata cu cate procente creste productia la cresterea capitalului

Ulterior s-a constat ca aceasta forma a functiei de productie nu explica in totalitate cresterea economica.

  • Functia R. Sollow

e = nr natural

= rata anuala a influentei progresului tehnic

t = timp

Calcule efectuate in SUA cu ajutorul functiei de productie cu progresul tehnic au demonstrat ca 2/3 din cresterea ec a SUA se datoareaza progresului tehnic si serviciilor care contribuie la aceasta.

Legat de rolul serviciilor in economia serviciilor ponderea serviciilor in PIB, OP, TVA, nr de intreprinderi, valoare aimobilizarilor corporale exista o interdependenta intre dezvoltarea sectorului serviciilor si evolutia de ansamblu a ec. D a pdv, serviciile pot fi considerate atat o premisa cat si un rezultat al dezvolatrii economiei.

Premisa – deoarece fara servicii (sanatate, comert, transport, servici bancare, etc) dezvoltarea ec este imposibila

Rezultat – pentru ca cu cat o tara este mai dezvoltata cu atat cererea de servicii creste. Productia materiala furnizeaza obiectul de activitate al unor servicii (comert, transport).

Situatia Romaniei in sectorul serviciilor se afla intr-o stare de subdezvoltare comparativ cu tarile dezvoltate dar si cu tari in perioada de tranzitie.

Structura economiei romanesti 1990-2000 : se constata ca sectorul serviciilor si-a sporit ponderea in crearea de valori brute de la 28.8% (1190) la 52.1% (2001). Evolutie pozitiva care se datoreaza in cea mai mare parte scaderii ponderii celorlalte sectoare in crearea valorii adaugate. Astfel ponderea industriei s-a redus de la 44.1%  (1990) la 28.9% (2001) lucru valabil si pentru agricultura redusa la aproape jumatate.

Sectorul serviciilor nu a cunoscut un adevarat progres fapt demonstrat si de cresterea foarte mica a ponderii serviciilor in ceea ce priveste ocuparea populatiei.

Ponderea serviciilor in ocuparea populatiei a cunoscut o crestere foarte mica, 28% (1970) la 32% (2000). Singurul sector al economiei in care se constata o crestere este sectorul primar (a ponderii populatiei ocupate 29% la 41% in 2000).

Aceasta situeaza Romania intr-o pozitiei anacronica nu numai fata de tarile dezvoltate anacronic unde ponderea populatiei ocupate in agricultura (2-9%), dar si fata de fostele socialiste.

Ponderea foarte mare a populatiei ocupate in agricultura, migrarea fortei de munca din industrie (disponibilizatii), terenurile agricole sunt fragmentate excesiv, slaba dezvoltare a sistemului de distributie a porduselor.

Ramurile serviciilor pe domenii – crestere a numarului populatiei ocupate in comert 540 mii (1980 la 780 mii (2000) adica 5-9%. Turismul a scazut (pop ocupata) de la 186 mii (1990) la 93 mii (2000) adica 1.7 – 1.1%.

In transporturi a scazut 667 mii la 326 mii (6.1 – 3.7%)

In sectorul posta si telecomunicatii 97 mii la 93 mii (0.9 la 1.1%) ca pondere a scazut.

Activitatea finanicar bancara si asigurarile 39 mii la 74 mii (0.4 la 0.8%)

Adm publica 88 mii la 147 mii

Invatamantul 411mii la 421 miii

Sanatate 320 mii la 341 mii.

Pentru a vizualiza fisierul in format word, accesati linkul:Teoriile neoindustriale…doc

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: