Economie – Cursuri – Seminarii

Mai 28, 2009

Oferta si tarifele pentru servicii

Oferta si tarifele pentru servicii

  1. Caracteristici si tendinte in evolutia ofertei de servicii.

In sens generic, oferta de servicii poate fi definita ca fiind productia destinata comercializarii pe piata, dar datorita nematerialitatii serviciilor, oferta de servicii nu poate imbraca pe piata forma concreta a stocurilor de marfuri si respectiv a intrarilor de marfuri in parcursul unei perioade.

Oferta de bunuri pe 2009 imbraca forma stocului initial 2009+ intrarile din 2009 = rulajul 2009+stoc. Final 2009 (balanta circulatiei marfurilor)

In sens specific, oferat de servicii = capacitatea organizatorica a prestatorilor de a furniza servicii pe piata in anumite conditii de calitate si termene de realizare.

  • prima caracteristica deriva chiar din definitia ei in sens specific, astfel din oferta de servicii distingem :

–          baza tehnico-materiala

–          capitalul financiar

–          resurse umane/naturale/antropice

–          informatii

–          produsele = servicii propriu-zise

–          clientul (care participa la crearea serviciilor)

  • unele componente ale ofertei de servicii sunt mai rigide si nu se pot modifica pe termen scurt, altele sunt mai flexibile si se pot adapta la cerintele clientilor
  • dimensionarea ofertei de servicii de regula se face in conditii de probabilitate a manifestarii cererii in multe cazuri, dimensionarea ofertei se face la nivel maxim al cererii, rezultand un grad mai mic de utilizare a capacitatilor de productie in perioada in care nivelul cererii este mai redus.

Pentru a lua cea mai buna decizie legata de dimensionarea ofertei in conditii de probabilitate a manifestarii cererii (in conditiile de risc) se pot utiliza mai multe metode :

  1. Metoda sperantei matematice

xi = nivelul cererii

Fi = probabilitatea de manifestare a nivelului xi al cererii (frecventa) dimensionarea ofertei se va face la nivelul cererii, exprimat prin calculul sperantei matematice, nivel care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza

  1. Metoda maxi-min = maximizarea minimului de rezultat

Rezultatul = venituri – cheltuieli

Se inventarieaza mai multe niveluri ale dimensionarii ofertei de servicii in diferite conditii de manifestare ale cererii. Pentru fiecare varianta se determina rezultatul minim, iar dintre rezultatele minime se alege cel mai mare (manager prudent si pesimist).

  1. Metoda mini-max = minimalizarea regretului maxim. Regretul in economie se manifesta pentru pierderea de profit si se poate calcula ca diferenta intre rezultatul actiunii efectiv intreprinse si rezultatul actiunii optime.

Aplicatie – Tema 1 – pag 33

xi Ai

x1 = 400 buc                  A1 = 400 buc

x2 = 1000 buc                A2 = 1000 buc

x3 = 2000 buc                A3 = 2000 buc

Probabilitatea ca cererea sa fie   400 buc = 25%

1000 buc = 45%

2000 buc = 30%

Se foloseste metoda sperantei matematice

I. = x1F1 + x2F2 + x3F3 =

= 400 x 25% + 1000 x 45% + 2000 x 30% = 1150 buc

II. Cij = x1 × Pret vz – Ai × Pret cump

Cij = consecinta actiunii Aj in conditiile cererii xi

X1 = 400

X2 = 400

X3 = 400

Consecinta minima

(rezultatul)

A1 = 400

10000

10000

10000

10000

A2 = 1000

-35000

25000

25000

-35000

A3 = 2000

-110000

-50000

50000

-110000

III.

X1 = 400

X2 = 400

X3 = 400

Regretul maxim

A1 = 400

0

15000

40000

40000

A2 = 1000

45000

0

25000

45000

A3 = 2000

120000

75000

0

120000

TEMA  – PAG 33 – TEMA 3

I.  = 8 × 0.20 +9 × 0.15 +10 × 0.25 +11 ×0.3 + 12 × 0.1 = 9.95 => 10 calculatoare

II.

X1 = 8

X2 = 9

X3 =10

X4 =11

X5 =12

Cis min

A1 = 8

40

40

40

40

40

40

A2 = 9

35

45

45

45

45

35

A3 = 10

30

40

50

50

50

30

A4 = 11

25

35

45

55

55

25

A5 = 12

20

30

40

50

60

20

III.

X1 = 8

X2 = 9

X3 =10

X4 =11

X5 =12

Cis min

A1 = 8

40

40

40

40

40

40

A2 = 9

35

45

45

45

45

35

A3 = 10

30

40

50

50

50

30

A4 = 11

25

35

45

55

55

25

A5 = 12

20

30

40

50

60

20

Tendinte in evolutia ofertei de servicii

  1. Cresterea ofertei de servicii in ritmuri superioare ofertei de bunuri materiale. Acest lucru este demonstrat de preponderenta serviciilor in PIB in tarile dezvoltate ec, unde serviiile contribuie cu peste 70% la crearea PIB.
  2. Asociere-disociere. Se manifesta atat fata de oferta de bunuri materiale cat si in cadrul ofertei de servicii. Asocierea ofertei de servicii cu oferta de bunuri materiale reprezinta in conditiile actuale o strategie folosita din ce in ce mai mult de catre intreprinderi din diferite domenii pentru a-si depasi concurentii, pentru a-si atrage clientii si a spori vanzarile.

Pe de alta parte se manifesta tendinte de disociere a ofertei de servicii fata de bunurile materiale constand in producerea si comercializarea serviciilor de catre firme specializate. Exemplul clasic in aceasta privinta este productia de soft, la inceput programele fiind comerciale odata cu calculatoarele, ca simplu mod de utilizare. Pe masura dezvoltarii informatiilor, productia de soft s-a autonomizat fata de productia de calculatoare.

Aceste tendinte sunt valabile si pentru sectorul serviciilor inregistrand atat tendinte de a oferi pachete de servicii cat si o tendinta de specializare a elementelor componente ale ofertei.

In turism aceasta tendinta de asociere poate fi ilustrata din ponderea tot mai mare a asa numitelor «inclusive tour» – voiaje forfetare care includ intreg pachetul de servicii pretul fiind unul global. De regula acest pret global este mai mic decat suma preturilor serviciilor componente.

Ca exemplu de disociere, in cadrul ofertei de servicii putem da servicii de catering (mai ales transp aeriene)

  1. O alta tendinta este cea de standardizare, paralel cu cea de diferentiere a serviciilor. Elaborarea unor norme, standardde in domeniul productiei de servicii este necesara in primul rand pentru a asigura calitatea lor si a proteja in acest fel consumatorii. Standardizarea permite de-asemenea cresterea productivitatii muncii angajatilor si eficienta ec superioare. Diferenta permite o adaptare mai buna a acesteia la cerintele din ce in ce mai ridicate.
  2. Cresterea calitatii serviciilor care este favorizata de progresul stiintific si tehnic si de inovatiile tehnologice dinc e in ce mai importante.

Valoarea adaugata in sectorul serviciilor

Ca formula generala valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre productia globala si consumul intermediar.

PG = este reprezentat de incasarile intreprinderii de servicii si ea reprezinta la randul ei un produs intre cantitatea prodctiei globale si pretul unitar de vanzari al productiei globale

PG = QPG x PPG – QCI x PCI

CI = cumpararile de marfuri, bunuri, servicii de la terti pentru realizarea productiei globale

VA la nivelul fiecarei intreprinderi sta la baza calcularii la nivel macroeconomic a PIB.

La nivelul intreprinderii VA imbraca urmatoarele forme :

–          cheltuieli cu forta de munca (salarii, impozite, etc)

–          cheltuieli cu amortizarea

–          dobanzile

–          profitul net, impozitul/profitul, dividendele

In domeniul serviciilor, calcularea VA este afectata de existenta serviciilor non-market care nu au un pret stabilit pe piata in principal pe baza raportului cerere oferta.

Unii specialisti propun calcularea VA pentru aceste servicii prin comparatie cu pretul acestora atunci cand sunt furnizate pe piata. Pentru o analiza cat mai corecta a evolutiei VA, aceasta trebuie calculata atat in preturi curente cat si in preturi comparabile sau constante. In acest scop se pot utiliza doua metode :

  1. Metoda extrapolarii
  2. Metoda deflatiei – simpla si dubla

1. Extrapolare simpla si dubla. Se pleaca de la datele perioadei de baza care se extrapoleaza cu indicii de cantitate sau de volum.

In cazul extrapolarii simple se utilizeaza fie indicii de cantitate ai productiei globale fie indicii de cantitate ai CI.

In cazul extrapolarii duble – fiecare indicator care intervine in cazul VA, se extrapoleaza cu indicele propriu de cantitate.

VA0 = PG0 – CI0 = QPG0 x PPG0 –QCI0 x PCI0

VA1 = PG1 – CI1 = QPG1 x PPG1 –QCI1 x PCI1

VA’1 = VA0 x

VA’’1 = VA0 x

Extrapolare dubla

VA’’’1 = PG0 x  – CI0 x

In caz de deflatie se pleaca de la datele perioade curente care se deflateaza cu indicele de pret.

Deflatia simpla se foloseste fie indicele de prêt al PG fie ICI

Deflatia dubla – fiecare indice se deflateaza cu indicele propriu.

Ds

=

=

Dd

Si in tara noastra la VA se calculeaza TVA. Potrivit reglementarii existente pena in prezent exista operatiuni impozabile cu TVA si operatiuni scutite de TVA.

Operatiuni scutite :

–          invatamant , include si pe cel privat

–          sanatate

–          culturale

–          transport urban

–          carti, TV, radio

Operatiuni impozabile:

–          2 cote de TVA 19% si 0% (export)

Exista mai multe forme de TVA :

–          colectata

–          deductibila

–          plata = TVA c – TVA d

Economia serviciilor curs 14.01.

Oferta si tarifele pentru servicii

  1. Caracteristici si tendinte in evolutia ofertei de servicii.

In sens generic, oferta de servicii poate fi definita ca fiind productia destinata comercializarii pe piata, dar datorita nematerialitatii serviciilor, oferta de servicii nu poate imbraca pe piata forma concreta a stocurilor de marfuri si respectiv a intrarilor de marfuri in parcursul unei perioade.

Oferta de bunuri pe 2003 imbraca forma stocului initial 2003+ intrarile din 2003 = rulajul 2003+stoc. Final 2003 (balanta circulatiei marfurilor)

In sens specific, oferat de servicii = capacitatea organizatorica a prestatorilor de a furniza servicii pe piata in anumite conditii de calitate si termene de realizare.

  • prima caracteristica deriva chiar din definitia ei in sens specific, astfel din oferta de servicii distingem :

baza tehnico-materiala

capitalul financiar

resurse umane/naturale/antropice

informatii

produsele = servicii propriu-zise

clientul (care participa la crearea serviciilor)

  • unele componente ale ofertei de servicii sunt mai rigide si nu se pot modifica pe termen scurt, altele sunt mai flexibile si se pot adapta la cerintele clientilor
  • dimensionarea ofertei de servicii de regula se face in conditii de probabilitate a manifestarii cererii in multe cazuri, dimensionarea ofertei se face la nivel maxim al cererii, rezultand un grad mai mic de utilizare a capacitatilor de productie in perioada in care nivelul cererii este mai redus.

Pentru a lua cea mai buna decizie legata de dimensionarea ofertei in conditii de probabilitate a manifestarii cererii (in conditiile de risc) se pot utiliza mai multe metode :

  1. Metoda sperantei matematice

xi = nivelul cererii

Fi = probabilitatea de manifestare a nivelului xi al cererii (frecventa) dimensionarea ofertei se va face la nivelul cererii, exprimat prin calculul sperantei matematice, nivel care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza

  1. Metoda maxi-min = maximizarea minimului de rezultat

Rezultatul = venituri – cheltuieli

Se inventarieaza mai multe niveluri ale dimensionarii ofertei de servicii in diferite conditii de manifestare ale cererii. Pentru fiecare varianta se determina rezultatul minim, iar dintre rezultatele minime se alege cel mai mare (manager prudent si pesimist).

  1. Metoda mini-max = minimalizarea regretului maxim. Regretul in economie se manifesta pentru pierderea de profit si se poate calcula ca diferenta intre rezultatul actiunii efectiv intreprinse si rezultatul actiunii optime.

Aplicatie – Tema 1 – pag 33

xi Ai

x1 = 400 buc A1 = 400 buc

x2 = 1000 buc A2 = 1000 buc

x3 = 2000 buc A3 = 2000 buc

Probabilitatea ca cererea sa fie 400 buc = 25%

1000 buc = 45%

2000 buc = 30%

Se foloseste metoda sperantei matematice

I. = x1F1 + x2F2 + x3F3 =

= 400 x 25% + 1000 x 45% + 2000 x 30% = 1150 buc

II. Cij = x1 × Pret vz – Ai × Pret cump

Cij = consecinta actiunii Aj in conditiile cererii xi

X1 = 400

X2 = 400

X3 = 400

Consecinta minima

(rezultatul)

A1 = 400

10000

10000

10000

10000

A2 = 1000

-35000

25000

25000

-35000

A3 = 2000

-110000

-50000

50000

-110000

III.

X1 = 400

X2 = 400

X3 = 400

Regretul maxim

A1 = 400

0

15000

40000

40000

A2 = 1000

45000

0

25000

45000

A3 = 2000

120000

75000

0

120000

TEMA – PAG 33 – TEMA 3

I. = 8 × 0.20 +9 × 0.15 +10 × 0.25 +11 ×0.3 + 12 × 0.1 = 9.95 => 10 calculatoare

II.

X1 = 8

X2 = 9

X3 =10

X4 =11

X5 =12

Cis min

A1 = 8

40

40

40

40

40

40

A2 = 9

35

45

45

45

45

35

A3 = 10

30

40

50

50

50

30

A4 = 11

25

35

45

55

55

25

A5 = 12

20

30

40

50

60

20

III.

X1 = 8

X2 = 9

X3 =10

X4 =11

X5 =12

Cis min

A1 = 8

40

40

40

40

40

40

A2 = 9

35

45

45

45

45

35

A3 = 10

30

40

50

50

50

30

A4 = 11

25

35

45

55

55

25

A5 = 12

20

30

40

50

60

20

Tendinte in evolutia ofertei de servicii

  1. Cresterea ofertei de servicii in ritmuri superioare ofertei de bunuri materiale. Acest lucru este demonstrat de preponderenta serviciilor in PIB in tarile dezvoltate ec, unde serviiile contribuie cu peste 70% la crearea PIB.
  2. Asociere-disociere. Se manifesta atat fata de oferta de bunuri materiale cat si in cadrul ofertei de servicii. Asocierea ofertei de servicii cu oferta de bunuri materiale reprezinta in conditiile actuale o strategie folosita din ce in ce mai mult de catre intreprinderi din diferite domenii pentru a-si depasi concurentii, pentru a-si atrage clientii si a spori vanzarile.

Pe de alta parte se manifesta tendinte de disociere a ofertei de servicii fata de bunurile materiale constand in producerea si comercializarea serviciilor de catre firme specializate. Exemplul clasic in aceasta privinta este productia de soft, la inceput programele fiind comerciale odata cu calculatoarele, ca simplu mod de utilizare. Pe masura dezvoltarii informatiilor, productia de soft s-a autonomizat fata de productia de calculatoare.

Aceste tendinte sunt valabile si pentru sectorul serviciilor inregistrand atat tendinte de a oferi pachete de servicii cat si o tendinta de specializare a elementelor componente ale ofertei.

In turism aceasta tendinta de asociere poate fi ilustrata din ponderea tot mai mare a asa numitelor «inclusive tour» – voiaje forfetare care includ intreg pachetul de servicii pretul fiind unul global. De regula acest pret global este mai mic decat suma preturilor serviciilor componente.

Ca exemplu de disociere, in cadrul ofertei de servicii putem da servicii de catering (mai ales transp aeriene)

  1. O alta tendinta este cea de standardizare, paralel cu cea de diferentiere a serviciilor. Elaborarea unor norme, standardde in domeniul productiei de servicii este necesara in primul rand pentru a asigura calitatea lor si a proteja in acest fel consumatorii. Standardizarea permite de-asemenea cresterea productivitatii muncii angajatilor si eficienta ec superioare. Diferenta permite o adaptare mai buna a acesteia la cerintele din ce in ce mai ridicate.
  2. Cresterea calitatii serviciilor care este favorizata de progresul stiintific si tehnic si de inovatiile tehnologice dinc e in ce mai importante.

Valoarea adaugata in sectorul serviciilor

Ca formula generala valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre productia globala si consumul intermediar.

VA = PG – CI = QPG x PPG – QCI x PCI

Textfeld: VA = PG – CI = QPG x PPG – QCI x PCI

PG = este reprezentat de incasarile intreprinderii de servicii si ea reprezinta la randul ei un produs intre cantitatea prodctiei globale si pretul unitar de vanzari al productiei globale

PG = QPG x PPG – QCI x PCI

CI = cumpararile de marfuri, bunuri, servicii de la terti pentru realizarea productiei globale

VA la nivelul fiecarei intreprinderi sta la baza calcularii la nivel macroeconomic a PIB.

La nivelul intreprinderii VA imbraca urmatoarele forme :

cheltuieli cu forta de munca (salarii, impozite, etc)

cheltuieli cu amortizarea

dobanzile

profitul net, impozitul/profitul, dividendele

In domeniul serviciilor, calcularea VA este afectata de existenta serviciilor non-market care nu au un pret stabilit pe piata in principal pe baza raportului cerere oferta.

Unii specialisti propun calcularea VA pentru aceste servicii prin comparatie cu pretul acestora atunci cand sunt furnizate pe piata. Pentru o analiza cat mai corecta a evolutiei VA, aceasta trebuie calculata atat in preturi curente cat si in preturi comparabile sau constante. In acest scop se pot utiliza doua metode :

  1. Metoda extrapolarii
  2. Metoda deflatiei – simpla si dubla

1. Extrapolare simpla si dubla. Se pleaca de la datele perioadei de baza care se extrapoleaza cu indicii de cantitate sau de volum.

In cazul extrapolarii simple se utilizeaza fie indicii de cantitate ai productiei globale fie indicii de cantitate ai CI.

In cazul extrapolarii duble – fiecare indicator care intervine in cazul VA, se extrapoleaza cu indicele propriu de cantitate.

VA0 = PG0 – CI0 = QPG0 x PPG0 –QCI0 x PCI0

VA1 = PG1 – CI1 = QPG1 x PPG1 –QCI1 x PCI1

VA’1 = VA0 x

VA’’1 = VA0 x

Extrapolare dubla

VA’’’1 = PG0 x – CI0 x

In caz de deflatie se pleaca de la datele perioade curente care se deflateaza cu indicele de pret.

Deflatia simpla se foloseste fie indicele de prêt al PG fie ICI

Deflatia dubla – fiecare indice se deflateaza cu indicele propriu.

Ds

=

=

Dd

Si in tara noastra la VA se calculeaza TVA. Potrivit reglementarii existente pena in prezent exista operatiuni impozabile cu TVA si operatiuni scutite de TVA.

Operatiuni scutite :

invatamant , include si pe cel privat

sanatate

culturale

transport urban

carti, TV, radio

Operatiuni impozabile:

2 cote de TVA 19% si 0% (export)

Exista mai multe forme de TVA :

colectata

deductibila

plata = TVA c – TVA d

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: